PS Damaschin Dascalul, Invataturi pentru sapte Taine (2010)

PS Damaschin Dascalul

Invataturi pentru
sapte Taine

Transliterare si adaptare a textului de

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus

it ■+>

<<l 1832U 'is:

OKH Hh

k $ M H A d a in

IN

JtOAVpi

Teologie pentru azi

Bucuresti
2010'

Textul pe care 1-am transliterat din grafie chirilica si
1-am adaptat in limba romana este:

PS Damaschin, Invataturi pentru sapte Taine,
Ramnic, 1724, 43 p.

Cartea e catalogata B.A.R. I. 183214/ C.V. 185
(volum incomplet, din pacate) si ne-a fost pusa la
dispozitie la nivel online de Daco Romanica. Biblioteca
digitala a Romdniei 1

1 A se vedea: http://www.dacoromanica.ro/. Este inclusa in sectiunea: Opera
tipografica romdneasca (1508-1830).

Introducere

Damaschin,
cu mila lui Dumnezeu,

Episcopul Rdmnicului:

Cucernicilor preoti, care se afla in eparhia smereniei
noastre, tuturor la un loc le trimitem multd binecuvdntare\

l 2 . [Va scriem acestea], pentru ca se cuvine, ca
invataturi mai multe si mai pe larg sa va dam voua,
cucernicilor preoti, despre cele sapte Taine bisericesti.

Si aceasta, atata timp cat pentru aceasta [lucrare
preoteasca], adica pentru toate cele ce sunt sprGfolosul si
invdtdtura voastra, trebuie sa vi le dam in mod explicit.

[Pentru aceasta], iata dar ca am asezat aici cele mai
multe dintre acele adevdruri si pe care aveti sa le invatati

5 A 5 5 5

din cele care urmeaza.

2. Numai ca, aici, vi le spunem pe scurt. Si va
poruncim sa nu va leneviti la citirea acestor invataturi! Si
nu numai sd le cititL ci sd le si invatati pe de rost. Si sa
stiti si fiecare randuiala pentru fiecare Taina [in parte] .

Caci va sa fi mare cercare [nepicape]" pentru aceste
Taine. Si aceasta, pentru ca sa nu fiti nebdgdtori de seamd
pentru darul Preotiei 4 voastre, care este intra voi, pe care vi
1-au dat voua, prin punerea mainilor, Arhiereii vostri, dupa
cum scrie Pavel catre Timotei [I Tim. 4, 14].

Caci, mai apoi, nu numai ca veti avea pedeapsd
[ne^incz] de la Dumnezeu pentru nepurtarea voastra de
grija, ci si de la noi.

Fiindca de nu va vom certa noi pe voi, atunci ne va
certa Dumnezeu pe noi toti, asa dupa cum porunceste
Pavel in Faptele Apostolilor,

' Numerotarea de fata indica continutul fiecarei pagini a editiei originale a cartii.

3 Domnul va va judeca pentru modul in care ati slujit Sfintele Taine ale Bisericii.

4 Aici, ca de altfel in tot textul pe care il vom translitera si adapta, vom pastra o
parte dintre majusculele originalului.

3. zicand: „Paziti-va pe voi si toata turma, la care
Duhul Sfant v-a pus pe voi episcopi, ca sa paziti Biserica
lui Dumnezeu, [pe] care a castigat-o cu sangele Sau" [F.
Ap. 20,28].

Iar Tainele Sfintei Biserici sunt acestea: Sfantul
Botez, Sfantul Mir, Randuiala Preotiei, Sfanta Spovedanie
sau pocainta, Sfanta Cuminecatura, care se savarseste la
Sfanta Liturghie, Nunta sau cdsdtoria care se face pe/dupd
lege [si] Sfantul Maslu.

Iar despre aceste Taine trebuie sa stiti, ca [cele mai
multe dintre] ele sunt date ca sa le slujiti si voi. Adica
Sfantul Botez. Si ungerea cu Sfantul Mir, pe care sunteti
datori sa il luati de la arhiereii vostri

5 5

4. si sa-i ungeti cu el pe cei botezati. Sfanta
Spovedanie sau pocainta.

Sfanta Cuminecatura, care se savarseste la Sfanta

~ 5 5

Liturghie. Nunta sau cdsdtoria, care se face pe/dupa lege.
Sfantul Maslu.

Iar sfintirea Sfantului Mir si randuiala Preotiei nu

5 5 5

sunt date voua ca sa le savarsiti. Caci numai arhiereii

5 5

sfintesc Sfantul Mir si doar ei fac randuiala Diaconiei si a

5 5 5

Preotiei.

5

Fapt pentru care iarasi va spunem: sa nu fiti
nebagatori de seama! Si aceasta, pentru ca sa puteti
dobandi si dar cat si rdsplatd de la Dumnezeu pentru
plinirea poruncilor Lui.

Si darul si mila Aceluia ne rugam sa fie cu molitvele
[MOJiHTBejre]/cu rugdciunile voastre, pentru ca sa va
mantuiti intru Domnul!

Pentru Taina Sfdntului Botez

5. Sfantul Botez este cea de a doua Nastere. Si

f 5

acesta se face prin apa, cu lucrarea [KOJioicpapi] Duhului
Sfant. Caci este o spdlare a sufletului de pdcatul
stramosilor 5 si innoire duhovniceasca si impdcare a
omului cu Dumnezeu si intrare intra Imparatia Cerului.

Caci [aceasta se petrece] dupa cuvantul Domnului
Hristos, Care a spus: „De nu se va Naste cineva din apa si
din duh nu va putea intra intra Imparatia lui Dumnezeu"
[In. 3, 5].

Aceasta Taina a asezat-o Domnul Hristos in apa,
atunci cand le-a porancit Apostolilor, zicand: „Mergand
invatati toate Neamurile,

5 5 ~

6. botezandu-le pe ele in numele Tatalui, si al Fiului,
si al Duhului Sfant" [Mt. 28, 19].

Si chiar si Domnul S-a botezat de catre Ioani/Ioan,

5 5 ~

in apa Iordanului, dupa cum scrie in Evanghelie [Mt. 3,13-
17; Mc. 1,9-11; Lc. 3,21-22].

Aceasta Taina se face numai o data, la eel care se
boteaza, si care nu fusese doctoricit/tamaduit [prin harul
lui Dumnezeu] .

Ca un [singur] Dumnezeu este, in trei Fete/Persoane,
intra Care ne botezam si intra Care credem. Dupa cum a
spus [si] Pavel: „Un Dumnezeu, o credinta, un Botez"
[Efes. 4, 5].

Aici trebuie sa stiti, ca la Botez trebuie sa fie/sa

5 5 ~

folosim apa fireasca, neamestecata cu altceva. Care apa,
dupa lepadarile de Satana, se sfinteste cu/prin
molitvele/rugaciunile rostite la Botez 6 .

Apoi, dupa sfintirea cu untdelemn [a apei
Botezului], indata Boteaza Preotul

7. pe oglasenic/pe catehumen. Care Botez se face
prin afundare [in apa] de trei ori, dupa cum se spune in

Pravila.

Al Protoparintilor Adam si Eva.
6 Care fac parte din slujba Botezului.

Iar savarsirea Sfantului Botez se face cu aceste

5

"J

cuvinte: Boteazd-se robul lui Dumnezeu (N ) in numele
Tatdlui, Amin!, si al Fiului, Aminl, si al Duhului Sfdnt,
Aminl, acum sipururea si in vecii vecilor. Amin!

Si iar trebuie sa mai stiti si faptul, ca Sfantul Botez
este usa celorlalte Taine. Caci eel Botezat poate sa
primeasca oricare Taina din cele care urmeaza [Botezului],
pe cand eel neBotezat nicidecum nu poate, pentru ca
aceluia Cerul ii este inchis.

Inca mai trebuie sa stiti, ca trebuie sa avem temere

5 5 ~

[rbMepe] ca nu cumva sa moara copilul. Si macar

8. de ar fi om mare, [daca sunt in pericol de moarte],
atunci trebuie indaid Botezati, [chiar] si cu apa neSfintitd.

Q

Iar apoi sa nu le mai cititi molitvele/ ragaciunile
cele de dinaintea Botezului, ci numai cele care urmeaza
[afundarii in apa] si sa-i ungeti apoi cu Sfantul Mir.

Si iarasi trebuie sa stiti, ca de veti avea vrea oarecare

5 5 5 5? 5

indoire pentru vreun prune sau si pentru oameni mari, care
au trait de mici in paganatate, si va intrebati daca au sau nu
Sfantul Botez, aceasta poruncesc Sfintii Parinti de la
Soborul din Cartagina (419): sd se botezef

Iarasi, pe cei care vin la Credinta dintre pagani,
adica dintre turci, dintre tatari, dintre Jidovi sau dintre
Arieni, pe aceia sa-i faceti, mai intai, ca sa se lepede de
paganatatile lor si

9. de Satana. Si fara nicio indoiala sa-i Botezati

5 5

[dupa aceea] . Si sa nu-i mai spovediti [de pacatele pe care
le-au facut inainte de Sfantul Botez], pentru ca Botezul
spala toate pacatele lor [facute mai inainte de a fi
ortodocsi] .

Iarasi trebuie sa stiti, ca pe Calvini si pe Luterani nu-
i mai botezam, ci numai ii invatam credinta

~ 5 5

7 Numele celui care se boteaza, care e numele lui de Botez. Nu se rosteste aici si
numele de familie.

8 Daca trece pericolul de moarte, pruncul sau maturul se fac mai bine si se poate
continua Botezul.

9 Credem ca e vorba despre canonul 72 de la Cartagina, unde se spune: „in privinta
pruncilor...de cate ori nu se vor gasi martori siguri, care sa afirme, fara indoiala, ca
aceia sunt botezati, si nici ei din cauza varstei nu vor putea raspunde, in chip
potrivit, despre Taina cea data lor, acestia sa se boteze fara nicio piedica, ca nu
cumva aceasta indoiala sa-i lipseasca pe ei vreodata de curatenia acestei Taine",
cf. Arhidiac. Prof. Dr. loan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note si
comentarii, Sibiu, 1992, p. 275.

pravoslavnica/drept-maritoare/ortodoxa, si le cerem sa se
lepede de eresurile lor si ii ungem cu Sfantul Mir.

Iar pentru Crestinii cei Botezati, care s-au lepadat de
Hristos cu voia sau fara voia lor, sa stiti ca pe acestia nu ii
mai Botezam [daca se pocaiesc], ci numai le cerem ca sa se
lepede de acele paganatati ale lor si ii ungem pe ei cu
Sfantul Mir, dupa cum invata Marele Vasilie/Sfantul
Vasile eel Mare in Pravila 10 .

Si iarasi trebuie sa stiti, ca la vreme de nevoie poate
Boteza si Diaconul,

5 ~

10. si calugaral monah sau un mirean, inca si tatal
copilului, daca nu mai exista altcineva si nu poate sa se
desparta atunci de femeia sa, [care abia a nascut], inca si
moasa copilului.

Numai sa stie sa zica cuvintele cu care se savarseste

5 5 5

Sfantul Botez, precum scrie la Pravila.

Iar de nu vor sa zica cuvintele, ci-1 vor uda numai cu
apa, atunci pe acela trebuie sa-1 Botezati, caci nu este
Botezat.

Daca insa cineva naste [un copil] jumatate om si
jumatate fiara, daca acela are cap de om, pe acela il
Botezati, zicand: Daca acesta e om si de are suflet
intelegator: Boteaza-se robul lui Dumnezeu (N) si celelalte
[care se spun de obicei la Botez].

Iarasi, daca naste cineva [un copil] cu doua capete

11. si cu un singur piept si cu un singur pantece,
atunci trebuie sa se Boteze numai un cap, dupa obicei.
Apoi trebuie sa se Boteze si eel de al doilea cap, zicand:
De nu este acest cap Botezat si de este si alt suflet venit*
intru acest trup: Boteaza-se robul lui Dumnezeu (N) si
celelalte. Si sa-i puna [celui de al doilea cap] un alt nume.

Iar daca naste cineva [doi copii siamezi], cu doua
capete si cu doua pantece, atunci se va cunoaste faptul ca
aceia au doua suflete. Deci trebuie sa Boteze amandoua

10 In canonul 73 al Sflntului Vasile eel Mare, unde se problematizeaza pocainta
celor care se leapada de Hristos, se spune numai ca acesta trebuie sa se
tanguiasca/ sa se pocaiasca in tot restul vietii sale si sa se spovedeasca si sa se
impartaseasca pe patul mortii, cf. Arhidiac. Prof. Dr. loan N. Floca, Canoanele
Bisericii Ortodoxe. Note si comentarii, ed. cit, p. 383.

Canonul 81 al Sflntului Vasile se refera tot la primirea celor cazuti/apostati de la
credinta. Se vorbeste aici despre epitimia de trei ani pentru ei, dar nu si de ungerea
lor cu Sfantul Mir', cf. Idem, p. 385-386.

capetele, dupa obicei [aoiiz wGhh^k)], punandu-le si nume
deosebite.

Pentru Taina Sfdntului Mir

12. Ungerea cu Sfantul Mir este dar puterea Duhului
Sfant, data omului care s-a Botezat, spre intdrirea
Sfantului Botez [in acesta] si [spre] intrarmarea [lui]
impotriva bantuielilor vrajmasului si ale ispititorului nostra
si [este] pecetea darului Duhului Sfant.

Aceasta Taina s-a asezat de catre Domnul Hristos,
atunci cand El a spus catre Apostoli: „Iar Mangaietoral,
Duhul Sfant, pe Care II va trimite Tatal, intra numele Meu,
Acela va va invata pe voi toate si va va aduce aminte voua
toate" [In. 14,26].

Si despre Ungerea Duhului se spune aici, [in
Scriptura]. [Caci] adevereste

13. despre aceasta Ioani/Ioan in Cartea cea dintdilm
Prima epistold soborniceasca, unde spune: „Si voi ungere
aveti de la Cel Sfant si stiti toate" [I In. 2, 27].

Si [prin aceasta] ungere [facuta] prin ungerea de la
Cel Sfant se intelege puterea Mangaietorului, adica a
Duhului Sfant, pe care au luat-o Apostolii la Cincizecime,
in chip de [limbi] de foe sau [ca] ungere Dumnezeiascd
lumindtoare si Sfintitoare.

Si pe aceasta, si acum, cei care se Boteaza, o
primesc dupa Botez. Si aceast lucru il adevereste fericitul
Pavel, zicand acestea catre Corinteni: „Iar Cel care ne
intareste pe noi, impreuna cu voi, intra Hristos, si Cel care
ne-a uns pe noi, Dumnezeu este, Cel ce ne-a si pecetluit pe
noi si

14. ne-a dat arvuna Duhului in Inimile noastre" [II
Cor. 1,21-22].

[Despre] aceasta putere a Duhului Sfant, adica
[despre] ungerea cu Sfantul Mir, au poruncit si Sfintii
Parinti de la Soborul Laodiceei (343), spunand acestea
celor care Boteaza: „Se cade, ca cei care se Boteaza, dupa
Botez sa se unga cu ungere Cereasca, pentru ca sa poata fi
partasi Imparatiei lui Hristos" 11 .

Si aceasta, pentru ca sa nu indrazneasca duhul
necurat sa se apropie de dansul, precum

11 E vorba de canonul 48 de la Laodiceea, cf. Idem, p. 228.

15. scrie laPravila.

Iar Sfantul Mir se Sfinteste numai de catre Patriarhi
si de doi sau trei Arhierei.

Pentru aceasta, Arhiereii sunt datori sa poarte de
grija ca sa aiba Sfantul Mir. Iar voi, Preotii, datori sunteti
sa luati Sfantul Mir de la Arhiereii vostrii si sa ungeti cu el
pe cei Botezati.

Si sa nu indrazniti careva ca sa ungeti pe cei
Botezati cu ungere de lemn prost sau sfintit la Bdenii*/
Denii sau la Masluri, caci veti cadea in pacat de moarte si
in pedeapsa bisericeasca, calcand astfel porunca Sfintilor
Parinti.

Caci nu numai ca am auzit dar am si vazut pe unii
dintre Preoti, care se poarta cu nebagare de seama si care
fac asa.

10

Pentru Taina Rdnduielii Preotiei

16. Preotia este puterea Duhovniceasca, care se da
de la Dumnezeu celui care se Hirotoneste, cu lucrarea

5 ~

Duhului Sfant, prin punerea mainilor Arhiereului.

Si aceasta se face/se primeste pentru
ispravirea/savarsirea Sfintelor Taine si pentru alte
treburi/slujbe crestinesti.

Iar despre aceasta fericitul Pavel adevereste, zicand:
„Asa sa ne socoteasca pe noi oamenii, ca pe niste slugi ale
lui Hristos si ispravnici/administratori/iconomi [ai]
Tainelor lui Dumnezeu" [I Cor. 4, 1].

Aceasta Taina s-a asezat de Insusi Domnul Hristos

5 5

la cina cea de Taina, cand dupa ce a asezat

17. Taina Sfintei Cuminecaturi, sub chipul Painii si
sub chipul Vinului, a zis catre Apostoli: „Aceasta sa faceti
intru pomenirea Mea" [Lc. 22, 19].

Adica, dupa cum Ma vedeti pe Mine facand,
Binecuvantand si Sfintind, asa si voi, dupa putere, sa
faceti, Blagoslovind/Binecuvantand si Sfintind Painea si

5 ~ O 5 5 5

Vinul, care au fost puse inainte .

Si aceasta trebuie sa stiti, ca Domnul Hristos, Care

5 5 5 ~ ~

este Arhiereul Arhiereilor, si [impreuna] cu lucrarea
Duhului [Sfant], Insusi cu asa putere a
Blagoslovit/Binecuvantat si a Sfintit, incat a tutors Fiinta

O 5 5 ~ 5

Painii in Trupul Sau si Fiinta Vinului in Sangele Sau.

Si Apostolii, apoi si Arhiereii si Preotii, cu puterea
Domnului Hristos,

18. lucreaza prin punerea mainilor, si cu venirea si
cu lucrarea Duhului Sfant.

Iar savarsirea Tainei acesteia se face prin cuvintele
pe care le spune Arhiereul, cand pune mainile pe capul
celui ce se hirotoneste, fie ca e Diacon, fie ca e Preot,
adica: „Dumnezeiescul dar, carele, totdeauna, pe cele
neputincioase [le] vindeca" si celelalte.

Iar aici/acum, eel care se hirotoneste trebuie sa aiba

~ 5

inima umilita si gand[ul] curat catre Dumnezeu, gandind

12 Inaintea Domnului, in mod liturgic, la Proscomidie.

11

[la faptul] cum ca vine Duhul Sfant, cu adevarat, peste
dansul, si il ridica in treapta Diaconiei sau a Preotiei.

Insa dupa ce ati vazut ce este Taina Preotiei si cum

19. se randuiesc Preotii, pentru ca prin aceste Taine
sa-i pdzeascd pe Crestini, ca niste pdstori pe oile cele
cuvdntdtoare, atunci cand trebuie oricare dintre Taine
[cuiva, sa va aduceti aminte, ca] dintru aceasta sunt date,
pentru ca sa le ispraviti/sa le lucrati, voi, Preotii.

Pentru aceasta dar, datori sunteti cu mare purtare de
grija, [ca] sa paziti turma ce vi s-a incredintat, si cu pilde
bune, si cu fapte sa-i adeveriti pe crestini la calea
mdntuirii.

Dupa cum spune Pavel catre Timotei: „pilda fii
celor credinciosi, cu cuvantul, cu viata, cu dragostea, cu
duhul, cu credinta, cu curatia. Si te pazeste pe tine si
invatatura, si petrece intru ea, caci aceasta facand sigur te
vei mantui, [cat] si

20. pe cei ce te vor asculta pe tine"[I Tim. 4, 12, 16].
Si iarasi zicem, cum ca datori sunteti voi, Preotii, nu

numai cand vreti sa slujiti Sfanta Liturghie, ci si in
celelalte zile sa cititi si sa pliniti toate rugaciunile cele
randuite de Sfintii Parinti, adica Polunojnita/Miezonoptica,
Utrenia, Ceasul I, Ceasul III, Ceasul VI, Ceasul IX,
Vecernia, Pavecernita.

Si acestea sunt cele 7 Laude ale lui Dumnezeu,
despre care spune David: „De 7 ori in zi Te-am laudat,
Doamne"[Ps. 118,164].

Iar daca nu pliniti aceste Laude Preotesti atunci
gresiti pdcat de moarte, precum scrie la Pravild.

Si de aceea zic, ca trebuie sa va paziti ca sa nu va
invrdjbiti unul cu altul, nici Popa/Preot cu alt Popa/Preot si
nici cu

21. vreun mirean. Caci preotul care tine minte rdul
[facut lui] sau se invrdjbeste cu cineva niciodata nu aduce
lui Dumnezeu j ertfd curatd, dupa cum zice Dumnezeiescul
Zlatoust! [loan] Gurd de Aur, cat si la Pravild.

Nici sa nu indrazniti sa slujiti Sfanta Liturghie fara
Antimis si nici in Biserica netarnosita/nesfintita, caci
acelui popa/preot i sa ia darul [preotiei], cum se spune la
Pravild.

12

Si cand luati de la cineva vreun dar sau bani sau

5 5

altceva, ca sa faceti sarindare sau alte rugaciuni, atunci
cautati sa pliniti si sa faceti acestea cu mare umilinta.

Pentru ca nefacand asa amar va va fi voua, atunci

5 ~

cand veti da seama pentru sufletele cele pierdute, din cauza
nepurtarii voastre de grija,

22. dupa cum scrie aceasta la Pravila, la sfarsitul
capului/capitolului .

13

Pentru Taina Sflntei Spovedanii sau a
Pocaintei

22. Spovedania sau Mdrturisirea de pdcate sau
Pocainta este parerea de rau a pacatosului pentru pacatele
pe care le-a facut dupa Botez, intra umilinta inimii si intra
curata marturisire inaintea unui Preot
pravo slavnic/ortodox .

Si cu adevarat graind [in fata lui], [dorind] ca sa isi
indrepte viata, si [luand hotararea] ca sa implineasca
canonul pe care i-1 va da Duhovnicul lui.

Si dupa aceea luand de la dansul dezlegarea de
pdcate, prin puterea care i-a fost data lui

23. de catre Hristos Domnul, adica aceea de a
dezlega si a lega pacatele.

Iar aceasta putere, adica aceea de a lega si a dezlega
pacatele, iarasi Insusi Domnul Hristos (precum si in cazul
celorlalte Taine) a dat-o Apostolilor Sai, [atunci] cand a
spus: „Luati Duhul Sfant! Carora le veti ierta pacatele, se
vor ierta lor si carora le veti tine, tinute vor fi" [In. 20, 22-
23].

Iar savarsirea Tainei acesteia este cand spune
Preotul, atunci cand pune mana pe capul celui ce s-a
spovedit: „Binevoieste, Doamne, aceasta [si] dezleaga pe
robul Tau acesta [N], prin mine, nevrednicul robul Tau, de
pacatele lui!".

Si sa ziceti anume [acestea] 14 , chiar de-ar fi facut
juramant pe numele lui Dumnezeu sau daca ar fi jurat
stramb

24. sau s-ar fi inchinat celui rau 15 , dupa cum fac
multi nepriceputi, sau daca se va fi facut pagan iar apoi s-a
intors la credinta.

Si trebuie sa stiti, [de asemenea], ca Sfanta
Spovedanie are trei parti.

Iar mai intai este umilinta inimii sau parerea de rau
de pdcate [I ef acute].

13 Preotului duhovnic.

14 Rugaciunea-apolis de dezlegare de pacate.

15 Satanei.

14

A doua, desigur, este Spovedania sau mdrturisirea
depdcatefdrd de minciund.

A treia [parte] este Canonul, [pe] care [il] da
Duhovnicul celui ce s-a spovedit.

Pentru ca eel care nu le are pe acestea nu dobandeste
dezlegare de pacate.

Inca [si] umilinta inimii sau pdrerea de rdu pentru
pacate este dator sa aiba eel ce vrea sa se spovedeasca, mai
inainte de a-si marturisi pacatele la Duhovnicul sau.

Inca gandind [si] cu ce feluri

25. de pacate urate L-a maniat pe Dumnezeu,
Facatorul lui: sau cu curvii sau cu ucideri sau daca a facut
cuiva vreo strambatate sau daca a fost lacom la bani sau
lenes spre cele Dumnezeiesti sau de a jurat stramb sau a
asuprit pe cineva sau de a bagat pe cineva in nevoie si nu 1-
a mai putut scoate [din aceasta] sau de a facut pe acela sa
patimeasca vreo nevoie sau a pradat [pe cineva] de
bucate 16 sau daca a spus, [ca juramant], cu gura lui, ca vrea
sa se dea mortii, nefiind [insa] vinovat [cu ceva] sau daca
s-a jurat pe numele lui Dumnezeu sau s-a inchinat celui
rdu 19, sau daca a facut amestecare de sdnge 19 cu vreo
rudenie de-a lui.

Inca [trebuie] sa isi aduca aminte eel care a facut
acele pacate, [daca le-a facut] in loc

26. nesfintit sau in loc sfintit, precum e Biserica si
alte [locurij.

Si orice pacat va fi facut dintre acestea sau altele
asemenea [lor], [atunci] sa-i para rau pentru dansele si sa si
planga [pentru ele]. Si aceasta este umilinta inimii.

Dupa aceasta sa vina inaintea Duhovnicului si sa
marturiseasca pacatele cu dreptul/de-a dreptul, in acel
chip/fel intra care le-a facut, neparand pe nimeni si
nezicand cum ca l-a invdtat cineva [sa le faca] , ci singur
pe sine facandu-se vinovat [pentru ele] .

Si aceasta este parte a doua, adica singura/doar
Spovedania.

16 A luat mancarea cuiva sau a animalelor acestuia.

17 Daca a fost silit de cineva ca sa se jure, f ara sa fie vinovat, pe viata lui.

18 Satanei.

19 Daca a i

20 Adica a
pentru ca a ales sa le faca.

19 Daca a avut relatii sexuale incestuoase.

20 Adica asumandu-si, in integralitate pacatele, marturisind ca le-a facut el insusi,

15

Iar partea a treia am zis ca este canonul, pe care il da
Preotul celui ce s-a

27. spovedit. Unde/[La acest capital] trebuie sa stiti,
ca sunteti datori sa dati canon celor ce se spovedesc, dupa
putinta/puterea lor iar nu ingreunandu-i: sa faca Metanii,
sa posteasca sau in loc de post sa le dati sa faca Milostenie
la cei saraci sau sa faca sarindare sau alte fapte bune.

[Si] dupa putinta/puterea si mai vartos/mai degraba
dupa cum veti vedea intoarcerea omului la pocainta, asa
sa-i dati si canonul.

5 5

Iar [pentru] eel care a luat ceva de la cineva in mod
stramb acesta e canonul: sa intoarca ce a luat de la eel
asuprit.

Apoi, voi, cand luati de la cineva bani, ca sa faceti
sarindar sau altceva, datori sunteti sa pliniti acestea cu
mare umilinta.

5

Caci veti avea sa dati

5 5

28. seama la Dumnezeu, cum am zis si mai sus, la

~ 5 ~

Taina randuielii Preotiei, precum scrie la Pravila, langa/

OA "

dupa sfarsitul capului/capitolului .

Si iarasi zicem, ca nimeni dintre voi sa nu

5 5 ~

indrazneasca sa spovedeasca pe cineva fara
Blagoslovenia/Binecuvantarea si fara cartea Arhiereului
sau, ca unul ca acesta cade sub pedeapsa Bisericeasca, si
[despre el] poruncesc Sfintii Parinti de la Cartagina
(419) , sa fie lipsit si de Preotia lui, ca un calcator al
Dumnezeiestii Pravile.

Iar daca va exista temerea ca nu cumva sa moara eel
bolnav, si nu va fi Duhovnicul lui sau alt Duhovnic

~ 5

aproape, atunci poate si eel fara de

21 De intelegere, dupa puterea lor fizica, dupa credinta si dragoastea lor de
indreptare si de o viata crestina autentica, dupa modul lor de viata si dupa
ocupatiile lor, dupa functia sau slujirea pe care o au...
Pomeniri ale celor adormiti.

23 In mod nedrept.

24 Ca si mai inainte, autorul nostru se refera, in mod punctual, la cum arata
tiparitura Molitfelnicului din vremea sa, pentru ca preotii sunt trimisi, la sigur, la
editia cartii de cult folosita de catre ei.

25 In canonul al 43-lea se spune: „prezbiterul sa nu dea absolutie/iertare celui ce se
pocaieste fara stirea episcopului, decat numai in lipsa episcopului din nevoie
constrangatoare", cf. Arhidiac. Prof. Dr. loan N. Floca, Canoanele Bisericii
Ortodoxe. Note si comentarii, ed. cit., p. 259.

In canonul al 89-lea al Sinodului de la Cartagina se vorbeste despre primirea cartii
de hirotonie, de catre fiecare preot in parte, de la episcopul sau, cf. Idem, p. 281.

16

29. carte de Duhovnicie 26 sa spovedeasca si apoi, pe
urma, sa spuna Arhiereului sau [aceasta] .

26 Adica preotul care nu e si hirotesit duhovnic.

17

Pentru Taina Sflntei Cuminecaturi, care
se sdvdrseste la Sfdnta Liturghie

29. Sfanta Cuminecatura este singura Fiinta Trupului
si singura Fiinta Sangelui Domnului Hristos, sub chipul
Painii si sub chipul Vinului, care ne da noua dar de
Sfintenie si luminare, si ne hraneste sufletele mai presus de
fire, cat si trupurile noastre si ne impreuna pe noi cu Insusi
Domnul Hristos.

[De aceea], zicem cum ca Sfanta Cuminecatura

30. este singura Fiinta Trupului si a Sangelui
Domnului Hristos, pentru ca, dupa ce se sfintesc Tainele
cu lucrarea Duhului Sfant, prin punerea mainii Preotului,
nu mai ramane [acolo] fiinta painii sau fiinta vinului, ci
ramane numai chipul painii si chipul vinului, impreuna cu
fiinta Trupului si cu fiinta Sangelui lui Hristos.

De vreme ce fiintele Painii si ale Vinului le muta

5 5

Duhul Sfant, cu/prin lucrarea Sa, in insusi Trupul si in
insusi Sangele lui Hristos.

Iar Acestea au chipurile Painii si ale Vinului. Adica
se vad ca Paine si ca Vin si au gustul de paine si de vin,
adica albeata sau negreala sau roseala/roseata,

31. caldura sau raceala sau acrime/acreala, care se
vad si sunt gustate si se rupe.

[Si aceasta facem] precum Insusi Domnul Hristos, la
Cina cea de Taina, cand a luat Painea si i-a Hranit si cand

~ 5 5

a dat-o Ucenicilor [si] a zis: „Acesta este Trupul Meu"
[Mt. 26,26].

Si iarasi, cand din Vin le-a aratat si 1-a dat

5 5 ~ 5

Ucenicilor, le-a zis: „Acesta este Sangele Meu" [Mt. 26,
28].

Si Apostolii mancand si band, au gustat numai gust
de Paine si de Vin, sub care chip au mancat si au baut
insusi Trupul si insusi Sangele lui Hristos.

Precum si in alt loc a spus Domnul Hristos: „Trupul
Meu este adevarata mdncare si Sangele Meu este
adevarata bautura"[In. 6, 55].

18

32. [Si aici avem o marturie] imde Insusi Hristos
adevereste faptul, ca nu este Firea Painii, nici a Vinului in
Sfanta Cuminecatura, ci numai mdncare si bduturd. Adica

~ 5

[avem numai] gust de Paine si de Vin si altele, care se vdd
si sunt.

5

Si zicem ca trebuie sa stiti, cum ca aceasta Taina a

5 5 5 ~

Sfintei Cuminecaturi s-a asezat de Domnul Hristos sub

5

chipul Painii si sub chipul Vinului, [atunci] cand a luat
Paine si Paharul cu Vin intra curatele Sale maini si a dat/a

5 5

adus mulrumita/mulrumire Tatalui, si a Blagolosvit/a

5 5 ~ 5 O

Binecuvantat Painea, asijderea/aidoma si Vinul din pahar.
Si atunci a savarsit Sfintele Taine.

5 5

Iar unii zic , cum ca atunci ar fi savarsit Hristos
Sfintele

33. Taine, cand a dat Sfintilor Apostoli Trupul si
Sangele Sau, zicand: „Luati, mancati, acesta este Trupul
Meu..." si: „Beti dintra acesta toti, acesta este Sangele
Meu".

Dar Biserica noastra, a Rasaritului, asa tine, ca
atunci a savarsit Hristos Taina Sfintei Cuminecaturi, cand
a dat Painea si Paharul si 1-a Blagoslovit/Binecuvantat si
toate celealte, dupa cum am zis.

Iar cand a dat Apostolilor, zicand: „Luati mancati..."
si: „Beti..." si celelalte, atunci a dat ca Tainele sa fie
sdvdrsite.

Inca trebuie sa mai stiti pentra savarsirea Sfintelor
Taine, ca Biserica noastra asa a luat de la Sfintii Parinti ai

~ 5 5 5

Bisericii

34. Rasaritului, cum ca mutarea Fiintei Painii si a

~ 5 5

Vinului in Trupul si in Sangele lui Hristos se face prin
lucrarea Duhului Sfant, dupa ce se roaga Preotul catre
Dumnezeu Tatal, pentru ca sa trimita pe Duhul Sfant peste
Paine si Vin, ca sa le Blagosloveasca/ Binecuvinteze si sa
le Sfinteasca.

5

Adica atunci cand zice blagoslovenia/binecuvantarea
peste Paine: „Si fa painea aceasta cinstitul Trap al
Hristosului Tau". Si peste pahar: „Iar ceea ce este in
paharul acesta cinstit Sangele Hristosului Tau".

Apoi, peste amandoua: „Prefacandu-le pe dansele cu
Duhul Tau eel Sfant".

27 Teologii romano-catolici.

19

[Si] asa a tinut si a facut Iacov, fratele Domnului si
Marcu Evanghelistul,

35. si Climent, Papa de la Roma, facand acestea in
Liturghiile lor.

Si pe aceasta Sfintii au luat-o de la Insusi Domnul
Hristos, Care dupa ce a asezat Taina Sfintei Cuminecaturi,
a zis: „Aceasta sa faceti intra pomenirea Mea".

De la care si Marele Vasilie/Vasile si Ioanni/ loan

5 5

Zlatoust/Gura de Aw au luat-o, precum am aratat, mai pe
larg, in cartea pe care am scris-o despre
asezamantul/fundamentul Bisericii noastre.

5

Aici iar trebui sa stiti, voi, Preotii, cand sfaramati

5 5?? 5 ? 5

Sfantul Agnet in patra parti, cum ca acea [impartire in
patru] inchipuie Rastignirea lui Hristos.

Care asa a fost: a fost Rastignit pe Crace si a sfintit
[prin aceasta] cele patra zari ale lumii.

36. Si iara sa stiti, ca desi se sfarama si se imparte in
patru parti sau in mai multe particele, [atunci] cand vreti
sa-i cuminecati pe Preoti, atunci se sfarama si se imparte
numai chipurile Painii si ale Vinului, pe cand fiinta
Trapului si a Sangelui lui Hristos nu se imparte.

Si Hristos ramane intreg in tot Agnetul si intreg si
nedespartit in toate partile Agnetului, oricat de mica ar fi
[acea parte] .

Caci pentra aceea zicem cand sfaramam Sfantul
Agnet: „Sfarama-se si se imparte Mielul lui Dumnezeu,
Cel ce se sfarama si nu se desparte, Care totdeauna se
mananca si niciodata nu se sfarseste".

5 5 5

De aceea puteti sa luati asema-

37. nare de la oglinda, care, daca se sfarama in
bucati, si daca le pune cineva inaintea ochilor de-a randul,
in toate particelele se vede chipul celei intregi si
nedespartite .

Asa [sta treaba] si cu cuvantul pe care il graieste un
om, pentru ca el insusi intreg il aude. Si cei care sunt langa
dansul, oricat ar fi de multi, cu totii il aud intreg si
nedespartit.

Asa si Hristos: intreg si nedespartit ramane in tot
Agnetul si in toate particelele Agnetului.

' Sfanta Liturghie.

20

[Si] iarasi zicem, ca de vreme ce este insusi Trupul
si insusi Sangele lui Hristos in Sfanta Cuminecatura datori
sunteti dar, voi, Preotii, sa dati cinste si

5 ^ ^ 5 ^ 5 5

inchinaciune/inchinare cinstitului Trup si cinstitului Sange

38. ale lui Hristos, care se dau Insusi lui Hristos, si
asa sa-i invatati sa faca si pe alti Crestini.

5 5 5 5 X 5 5

Si iarasi sa-i invatati pe Crestini ca sa se cuminece

5 5 5 5 X 5

intr-un an de patru ori iar pe Pruncii cei mici si mai adesea
sa-i cuminecati, ca sa nu i se intample cuiva moarte
grabnica si sa se lipseasca [astfel] de viata vesnica.

De vreme ce Insusi Domnul Hristos a zis: „Amin zic

5 ~~

voua, de nu veti manca Trupul Fiului omului si de nu veti
bea Sangele Lui nu veti avea viata intru voi" [In. 6, 53].

Iarasi sunteti datori ca sa ii invatati pe crestini, ca sa

5 5 5 5 A 5 s

se gateasca si sa se curateasca pe ei insisi, prin post si prin
rugaciune, si prin Sfanta Spovedanie, si prin

39. plinirea Canonului, [asa] precum am aratat la
Sfanta Spovedanie, [si] apoi sa-i cuminecati.

Pentru ca sa nu manance cu nevrednicie Trupul lui
Hristos si sa bea [astfel] Sangele Lui, caci astfel se vor face
vinovati de Trupul si Sangele lui [Hristos] Dumnezeu,
precum spune Pravila.

[Si] iarasi trebuie sa stiti, ca prosfora trebuie sa se
faca din faina de grau curat, fara nicio amestecatura/fara
niciun alt amestec, si cu apa, iar nu cu amestecatura/cu
amestec de altceva.

Si, [mai] intai, sa se dospeasca framantatura aceea,
[si] apoi sa se faca [din ea] Prosfora. Iar Vinul sa fie curat
si nu amestecat cu alta bautura. De vreme ce Domnul

5

Hristos asa a asezat Sfanta Cuminecatura la Cina,

5 5 ~

40. pentru ca sa fie insusi Trupul si insusi Sangele
lui Hristos, cu care sa se cuminece.

Inca si aceasta sa stiti, ca nici Bogorodicina 30 , care
se pune langa Agnet, si [nici] celelalte particele, care se
pun spre pomenire celor noua cete de Sfinti, nu se intorc in
Trupul lui Hristos ci numai Painea si Vinul si apa, care se
aduc intru/ca Jertfa.

29 Prescura din care se scoate Agnetul. Cuvant grecesc.

30 Particica Maicii Domnului.

21

[Si] le intoarce Insusi Duhul Sfant in insusi Trupul
si in insusi Sangele lui Hristos.

Pentru aceasta nu trebuie sa-i cuminecati pe Crestini
cu dansele, ci numai cu Sfantul Agnet, care este insusi
Trupul lui Hristos si sa-i cuminecati si cu scump Sangele
Lui.

22

Pentru Taina Nuntii sau a Casatoriei,
care se face pe/dupa lege

41. Cinstita Casatorie este insotirefa] dupd lege a
barbatului si a muierii/a femeii sau impreunarefa], prin
lucrarea Duhului Sfant, cu Blagoslovirea/Binecuvantarea
Preotului, si cu buna vointa a amandurora si fagaduinta,
cum ca nu se vor despdrti pond la moarte.

Care [Casatorie] se face pentru nasterea si cresterea
de fii spre lauda lui Dumnezeu si pentru ca sd se ajute unul
pe altul la vreme de neputinta.

[Pe] aceasta Taina a Casatoriei a asezat-o Dumnezeu
inca din starea nevinovatiei, in Rai, mai inainte de

42. pacat, cand au fost facuti [de catre El] barbatul si
muierea/femeia si i-a Blagoslovit/Binecuvantat pe ei,
zicand: „Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul!" [Fac.
1, 28]. Si cand a zis: „Nu este bine sa fie omul singur! Sa-i
facem lui ajutor" [Fac. 2, 18].

Iar [mai apoi] insusi Darul acestei Taine 1-a asezat
Domnul Hristos, [atunci] cand a Blagoslovit/a
Binecuvantat Nunta in Cana Galileii.

Si [El] a intarit casatoria, [atunci] cand au intrebat
Fariseii: „Oare poate omul sa isi lase muierea/femeia
pentru orice pricina?" [Mt. 19, 3]

Iar Iisus le-a raspuns: „Ceea ce a impreunat
Dumnezeu, omul sanu desparta!"[Mt. 19, 6].

Si iarasi si Pavel a adeverit aceasta Taina, [acolo]
unde spune: „Pentru aceasta va lasa omul pe tata-sau

43. si pe mama-sa si se va lipi langa muierea/femeia
sa si vor fi amandoi un trup. Taina aceasta mare este"
[Efes. 5,31-32].

[Iar] savarsirea acestei Taine a Casatoriei este
[atunci], cand pune Preotul Cununile pe capetele lor,
facand chipul Crucii cu cununa si cu mana, intai pe capul
Mirelui si zice: „Cununa-se robul lui Dumnezeu (N), cu
roaba lui Dumnezeu (N), in Numele Tatalui, si al Fiului, si
al Sfantului Duh, amin!". Si asta de trei ori.

23

Apoi pe capul Miresei, zicand: „Cunima-se roaba lui
Dumnezeu (N), cu robul lui Dumnezeu (N), in Numele
Tatalui, si al Fiului, si al Sfantului Duh, amin!".

[Volumul pe care 1-am folosit e incomplet. Lipseste partea
finala a cartii, probabil o parte din capitolul dedicat Nuntii si
capitolul, in integralitate, dedicat Maslului.]

24

Cuprins

1 . Introducere (3-4)

2. Pentru Taina Sfantului Botez (5-8)

3. Pentru Taina Sfantului Mir (9-10)

4. Pentru Taina Randuielii Preotiei (11-13)

5 . Pentru Taina Sfintei Spovedanii sau a Pocaintei
(14-17)

6. Pentru Taina Sfintei Cuminecaturi, care se
savarseste la Sfanta Liturghie (18-22)

7. Pentru Taina Nuntii sau a Casatoriei, care se face
pe/dupa lege (23-24)

Teologie pentru azi

2010

Editia de fata este o editie
online gratuita
si e proprietatea
Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus

Ea nu poate fi tiparita

si comercializata

fara acordul sau

direct

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus

Teologie pentru azi

Toate drepturile rezervate